Istoria universală

   Istoria universală constituie un domeniu important în activitatea ştiinţifică, educaţională, politică, un instrument de formare a personalităţii moderne multilateral dezvoltate. Istoria universală este domeniul care se ocupă cu examinarea istoriei popoarelor din Europa şi America în epocile medie, modernă şi contemporană. Istoria universală este înțeleasă ca o culegere de fapte și situații care s-au dezvoltat în jurul contextului ființei umane , de la apariția omului până în zilele noastre.

Originea acestui termen derivă din grecescul ἱστορία , care înseamnă „istorie”, și din latina universalis , care se referă la „universal”.

Principalul obiectiv al Istoriei Universale este de a prezenta, într-un mod cronologic și organizat, care au fost cele mai importante evenimente din istoria omului și dezvoltarea lui, împărțind în perioade cele mai remarcabile și semnificative momente ale umanității, care, potrivit cercetătorilor, marchează un înainte și după în istorie.

De exemplu, o perioadă extrem de importantă în istoria omului are legătură cu apariția scrisului.

Odată ce ființa umană a reușit să lase înregistrări despre cum au fost făcute lucrurile, despre cum au fost dezvoltate instrumentele, agricultura și organizațiile sociale, cunoștințele sunt începute să fie păstrate și răspândite.

Înainte de a transmite cunoașterea prin tradiție orală, nu existau relatări scrise, prin urmare, tot ceea ce s-a întâmplat înainte de apariția scrisului se numește Preistorie.

Scrisul a fost un eveniment care a accelerat evoluția umanității.

Perioadele care urmează Preistoria grupează o serie de evenimente importante care marchează sfârșitul unei etape și începutul alteia. Perioadele se numesc: Epoca Antică sau Antichitate, Evul Mediu, Epoca Modernă și Epoca Contemporană.

Vezi și sensul Istoriei.

Perioadele istoriei universale

Perioadele în care se împarte Istoria Universală sunt definite de seria evenimentelor care au fost decisive și semnificative în dezvoltarea ființei umane, cum ar fi tehnologia, religia, ordinea politică și socială, printre altele.

Epoca antică

Perioada care compune evenimentele care au avut loc între 3000 î.Hr. și secolul al VI-lea se numește Epoca Antică .

Cu toate acestea, nu s-a produs la fel pe toate continentele, de aceea poveștile corespunzătoare epocii antice se întorc în general la evenimentele care au avut loc în Europa, Orientul Mijlociu, China și India.

Evul mediu

În Evul Mediu se determină între secolul al șaselea și sfârșitul secolului al XV -lea . Începutul său este considerat a face parte din căderea Imperiului Roman de Apus.

În această perioadă creștinismul s-a extins, a început dezvoltarea unor orașe și organizații sociale importante și chiar a universităților. A fost și perioada în care a apărut tipărirea, dezvoltarea științifică și Renașterea a fost promovată.

Evul Mediu este considerat a se încheia, după unii istorici, cu căderea Constantinopolului în 1453 și, pentru alții, odată cu sosirea lui Christopher Columb în America în 1492.

Epoca modernă

Premodernă echivalent cu perioada din secolul al XV -lea până în 1789 odată cu dezvoltarea Revoluției Franceze.

A fost perioada în care a fost experimentată o importantă dezvoltare politică, socială, culturală și științifică, precum și formarea statelor și începutul Revoluției industriale.

Această serie de evenimente au stat la baza procesului în care au fost continuate procesele care trebuie urmate în epoca contemporană.

Cu toate acestea, din perspectiva anglo-saxonă, pentru America sfârșitul epocii moderne are legătură cu Independența Statelor Unite din 1776 sau cu diferențele de independență din restul continentului american care au avut loc între 1800 și 1825.

Epoca contemporană

Epoca contemporană variază de la dezvoltarea Revoluției Franceze de azi. Revoluția franceză a fost un eveniment foarte important, deoarece odată cu aceasta au fost generate schimbări sociale și politice importante.

De asemenea, a fost perioada în care Revoluția Industrială a terminat să se dezvolte și a produs schimbări importante în domeniul muncii.

În epoca contemporană, sunt incluse procesele și realizările independenței dezvoltate pe continentul american, Primul Război Mondial și cel de-al Doilea Război Mondial, schimbări politice, sociale, culturale și economice.

Trebuie incluse, de asemenea, astfel de evoluții importante precum apariția internetului, sufragiul universal, democrațiile moderne, capitalismul, printre multe altele.

Ţinând cond de abordările funcţionaliste ale Istoriei universale (funcţia instructivă; funcţia educativă – de culturalizare şi integrare activă în societatea contemporană; funcţie informaţională etc.) Istoria Universală utilizează instrumente şi modalităţi de documentare ce se produc în diverse ţări ale lumii, „împrumutate” de la specialităţile ştiinţifice adiacente şi complementare nominalizate.

În cercetările efectuate la specialitatea Istoria Universală se impune necesitatea utilizării metodelor şi instrumentelor specifice pentru ştiinţele filosofice, pentru sociologie, pentru ştiinţele juridice, pedagogice, psihologice, economice, pentru studiul artelor, culturologie, jurnalism şi ştiinţe ale comunicării. Deosebirile esenţiale dintre specialitatea Istoria Universală şi cele adiacente şi complimentare sunt marcate de prezenţa sau absenţa paradigmei istoriografice.