Epoca Modernă este etapa istorică care are loc între secolele XV și XVIII. Spre deosebire de Evul Mediu, Epoca Modernă se caracterizează prin progres cultural, descoperiri, crearea de state, dezvoltarea economiei mondiale și o pondere mai mare a rațiunii asupra credinței.

Prin urmare, punctul de plecare al Epocii Moderne este considerat a fi sfârșitul Imperiului Bizantin (căderea Constantinopolului în 1453), în timp ce sfârșitul acestei largi etape istorice va fi izbucnirea Revoluției Franceze în 1789.

     Schimbări politice și sociale

     Astfel, în această perioadă istorică, burghezia va căpăta o importanță tot mai mare în societate. Și este faptul că puterea burgheziei creștea datorită faptului că a devenit bogată datorită puterii sale tot mai mari asupra comerțului. Pe de altă parte, statele își vor crea propriile legi, care nu vor mai fi supuse standardelor morale ale Bisericii. În Epoca Modernă au existat și descoperiri importante, precum sosirea în America și Australia. Toate acestea au dat naștere unei extinderi semnificative a națiunilor europene care, în cele din urmă, vor ajunge să devină marile puteri mondiale.

    Economia și comerțul în epoca modernă

    Descoperirile geografice au dus la o mare expansiune a comerțului, care s-a dezvoltat la nivel mondial. În acest fel, marile centre ale comerțului mondial vor fi principalele orașe europene și asiatice. În acest context, sclavia a devenit din păcate o afacere foarte profitabilă. Odată cu sclavia, a contopit și contrabanda cu anumite bunuri. În orice caz, creșterea comerțului a fost un mare stimul pentru economiile principalelor puteri ale vremii.

    În ceea ce privește gândirea economică, s-a născut mercantilismul, care susținea că bogăția unei națiuni se baza pe acumularea de metale prețioase. Deja în etapele finale ale epocii moderne, odată cu obținerea puterii sociale de către burghezie și odată cu prima revoluție industrială, capitalismul va ajunge să apară.

Epoca Modernă este epoca descoperirilor, a marilor navigatori. Aici găsim numele marinarilor celebri precum Cristofor Columb, James Cook, Magellan și Juan Sebastián-Elcano. Datorită acestor marinari și explorării maritime, au fost descoperite cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.

Dar, dincolo de explorarea geografică, aceste prime călătorii în cele mai îndepărtate locuri din America, Asia, Africa și Oceania au fost începutul unui viitor colonialism. În acest fel, Franța, Spania și Anglia, printre altele, au format mari imperii coloniale, care au adus cu sine un mare schimb cultural și economic.

      Gândirea și religia în epoca modernă

   Epoca Modernă a adus cu sine schimbări importante în filozofie și, prin urmare, în modul de înțelegere a omului și a religiei. Astfel, au apărut noi mișcări religioase, precum protestantismul. Aici se remarcă Martin Luther, care, nemulțumit de opulența și corupția Bisericii Catolice, a întreprins reforma protestantă. Răspunsul Bisericii Catolice la un protestantism care câștiga credincioșii a fost Contrareforma. Între timp, în lumea nouă, se desfășura o importantă lucrare de evanghelizare a catolicismului.

   Cu toate acestea, Renașterea a dat naștere unui nou mod de a înțelege gândirea umană. Dacă în Evul Mediu Dumnezeu a ocupat un rol central, în Renaștere omului i se conferă un rol mult mai mare, în timp ce cultura clasică a civilizațiilor precum Grecia și Roma este salvată și rațiunea câștigă teren credinței. De asemenea, invenția tipografiei de către germanul Johannes Gutenberg a fost decisivă în difuzarea culturii. Toate acestea au dus la un impuls mai mult decât remarcabil pentru artă și știință, în special în acele țări libere de Inchiziție.