Istoria are un rol foarte important ȋn dezvoltarea unui popor, deoarece ea constituie premiza principală care accelerează progresul economic. Baza vieţii unei societăţii este regasită ȋn paginile istoriei. Ea dă dovada unei experienţe nemaipomenite de dezvoltare multilaterală a strămoşilor. Se spune că fără trecut nu poate exista nici viitor. Dezvoltarea este un ansamblu de acţiuni care favorizează apariţia unor condiţii mai bune existenţei umane. Istoria este o carte a vieţii, a ȋnţelepciunii care ne ajută să ne ȋmbogăţim bagajul intelectual. Nu trebuie să ignorăm trecutul, deoarece el ne deschide ochii luminându-ne drumul spre viitor. Istoria este cea care dă identitate unui popor. Este precum o oglindă care reflectă într-un moment trecutul naţiunilor, împreună cu succesul, cu necazurile, cu suferinţele, cu eşecurile şi cu victoriile lor. Istoria reînvie trecutul şi îi poartă pe cititori în acele vremuri. Definită ca o colecţie de scrieri în care sunt consemnate evenimentele din trecut, istoria, este o sursă de informaţii pentru cei care vor să înveţe despre oamenii care au trăit în veacurile apuse. Istoria este un izvor de învăţăminte, este o sursă din care se poate dobândi experienţă pentru că este rezultatul experienţelor acumulate ale trecutului. Studiind împrejurările şi situaţiile în care s-au aflat generaţiile din trecut, se poate beneficia de experienţa acestora. Pascal spune referitor la acest lucru că ,,… popoarele primitive sunt numai acelea care nu-şi cunosc trecutul.” Un alt avantaj important pe care-l oferă studiul istoriei este acela că ne învaţă anumite lecţii, prezentul fiind legat de trecut şi de aceea istoria ajută în stabilirea unui mod de a trăi în viitor mai uşor şi fără eforturi. Sentimentul legăturii dintre prezent şi trecut ne ajută să învăţăm şi să dobândim experienţă din trecut. Se spune că: „Pentru tineri ea are avantajul de a-i face să ajungă mai repede la nivelul propriului lor timp. Le deschide porţile şi le permite să înţeleagă mai bine lucrurile care au dominat şi care mai domină încă în lume. În acest fel ei pot să înveţe să facă diferenţa dintre lucrurile de care ar trebui să se ferească şi lucrurile care merită să fie păstrate. ” „Istoria se repetă” este o zicală bine cunoscută care face referire la numeroase momente din trecutul popoarelor, astfel ca ele să rămână ca învăţăminte şi avertismente pentru generaţiile viitoare. Cu toate acestea, este bine de ştiut că nu toate evenimentele care vor avea loc vor fi exact ca cele din trecut. Dar, în ceea ce priveşte asemănările dintre evenimentele şi întâmplările istorice, vom observa că ceea ce ne uşurează luarea deciziilor sunt experienţele şi învăţămintele dobândite din istorie. Astfel, când ne confruntăm cu o anumită problemă, putem fi capabili să o rezolvăm într-un mod potrivit, inspirându-ne din evenimentele asemănătoare ale trecutului. Iată că istoria ne inspiră. Totuşi este nevoie să atragem atenţia asupra faptului că trebuie să avem grijă ce învăţăm din istorie şi de la ce istorici învăţăm. Trebuie să facem unele investigaţii necesare ţinând cont de anumite reguli şi criterii, pentru că altfel, viaţa noastră va deveni un teren pentru tot felul de experienţe care ar putea cauza confuzie şi dezordine. Folosindu-se de mijloace adecvate precum videoproiectoarele, lecturile tematice, fişele de lucru, scurte momente artistice cu dramatizări tematice, elevii pot asimila informaţiile mult mai uşor, pot deveni interesaţi de istorie ca obiect de studiu şi pot intenţiona să devină ei ȋnşişi continuatori ai investigaţiilor istorice. Istoria este, de fapt, o poveste cu multe capitole extraordinare dacă este povestită cu măiestrie didactică de profesor, uzând de toată dăruirea şi priceperea sa prezentând elevilor date şi fapte despre originea poporului nostru, ȋi ajută să învețe din cine ne tragem, cum au trăit strămoșii noștri, cu cine au avut războaie, cum s-a format poporul român, cu cine şi ce fel de relaţii au avut ȋnaintaşii, modalităţile lor de rezolvare a problemelor apărute ȋn timp.

     Ȋn concluzie, literatura de specialitate se dovedeşte deosebit de utilă tinerilor, fiindcă, dincolo de partea formativă, oferă soluţii şi sugestii pentru problemele unor comunităţi şi societăţi care au cunoscut experienţe similare, iar rolul acesteia este de a oferi cititorilor o cultură solidă, o bază bună de cunoaştere a realităţilor lumii ȋnconjurătoare, conturându-i o imagine amplă şi profundă asupra vieţii.

​

Bibliografie

1. Frunză, Virgil-Teoria şi metodologia curriculum-ului, Editura Muntenia, Constanţa, 2003

2. Giurescu, C. , Constantin- ,,Istoria românilor de la ȋnceputuri până azi,,, Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras S.A., Bucureşti, 2011

3. Ştefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2007